Pacatele mele!

  Va salut. Vreau sa ma parasc: nu ma pot abtine sa mananc dulciuri si “rontaieli”. Eram in magazin pentru a cumpara doar si numai stafide si praf de copt pentru trandafirii pe care urma sa-i prepar eu, la cuptor. Stiu sa ma feresc binisor de E-uri, nu ma tenteaza decat biscuitii cu seminte si fructele la magazinul de langa casa ( pentru alune in crusta cu paprika sau pentru ciocolata, merg la un supermarket pe care-l frecventez anume). DE CE nu m-am putut abtine sa cer si jeleurile (foto dreapta), de cat rasfat am nevoie? Ma simt vinovata pentru ca nu ma pot infrana de la placerile dulci sau crocante cum ma pot abtine sa mai judec pe celalalt, sa mai pierd fara folos timpul, sa ma mai manii, sa mai dau replicile mai mult sau mai putin influentate de suparare ca pana acum. De ce sunt oameni, ca sotul meu, care se pot frustra absolut de placeri, fara niciun regret si fara sa considere macar ca se frustreaza, iar eu nu? As vrea sa am libertatea pe care o are el de-a nu fi dependenta de maruntele bucurii ale vietii, sa nu-mi doresc toate colierele din pietricele pe care inca le doresc, si toate gentile, si toate rochiile, si toate cartile, si… El n-are asteptari, n-are dezamagiri. E fericit, chiar foarte fericit cu ce are deja. Sunt oare asa vinovata cum ma simt?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

My Instagram